De la acțiuni pentru planetă la competențe pentru viață
Furmuzachi Mariana
învățătoare la treapta primară,
Liceul de Limbi Moderne și Tehnologii Informaționale „Socrate”,
mun. Chișinău, Republica Moldova
Într-o lume aflată în continuă schimbare, școala are misiunea de a pregăti elevii nu doar cu informații, ci și cu abilități necesare pentru viață: colaborare, comunicare, gândire critică, creativitate, responsabilitate și capacitatea de a găsi soluții la probleme reale. În acest context, proiectul internațional eTwinning STREAM „Together for Sustainability” s-a integrat firesc în tema anuală eTwinning „Integrarea competențelor pentru viață în proiecte europene”, transformând educația pentru mediu într-o experiență activă, interdisciplinară și relevantă pentru viitor.
Este un proiect internațional care reunește 10 școli din 2 țări –Turcia și Moldova– având ca ca scop formarea unei atitudini responsabile față de mediul înconjurător, dezvoltarea colaborării internaționale și aplicarea cunoștințelor în contexte reale de învățare. Prin activitățile desfășurate, micii cercetători au descoperit că sustenabilitatea nu este doar o noțiune studiată la școală, ci un mod de a gândi, de a acționa și de a contribui la un viitor mai curat.
Proiectul a fost organizat pe baza abordării STREAM, care integrează Știința, Tehnologia, Lectura (Reading), Ingineria, Artele și Matematica. Această abordare interdisciplinară le-a oferit elevilor posibilitatea de a explora temele proiectului din perspective diferite, dar conectate între ele. Activitățile au fost împărțite în patru module principale: Apa, Aerul, Solul și Energia Verde. Fiecare modul a început cu un studiu de caz, construit sub forma unei situații dintre un robot și un băiat. Elevii au analizat problema prezentată, au propus soluții și au învățat să gândească critic, creativ și responsabil.
Primul modul, dedicat apei, i-a ajutat pe elevi să înțeleagă importanța apei curate pentru viață. Componenta științifică a inclus studierea temei și realizarea unor experimente prin care copiii au observat proprietățile apei și rolul ei în natură. Activitățile tehnologice au presupus crearea unor filtre de apă, oferindu-le elevilor ocazia să înțeleagă cum poate fi curățată apa prin metode simple. Reading-ul a fost valorificat prin lectura cărții „SOS. Protectorii oceanelor”, care a generat discuții despre poluarea apelor și responsabilitatea oamenilor în protejarea oceanelor. Partea de inginerie s-a concretizat prin construirea unor bărcuțe din LEGO pentru curățarea apei. Dimensiunea artistică a îmbinat activitățile digitale cu cele creative, folosind aplicația Quiver pentru a descoperi circuitul apei în natură. Matematica a completat modulul prin compararea diferitelor vase și crearea unor probleme tematice despre apă. Modulul s-a încheiat cu un podcast și cu o evaluare interactivă prin Kahoot.
A doua etapă a proiectului a fost dedicată aerului. În cadrul activităților științifice, elevii au studiat proprietățile aerului și au realizat experimente pentru a înțelege rolul acestuia în viața de zi cu zi. Cu ajutorul aplicației Grok, au creat un filmuleț despre o floare care curăță aerul, descoperind importanța plantelor pentru calitatea aerului. Componenta tehnologică a fost valorificată prin realizarea unei prognoze meteo în Canva. Textul și imaginile cărții „Briza de aer” de la reading au fost create cu ajutorul GPT, apoi scrisă în aplicația StoryJumper. Cartea a fost concepută pentru alți copii, având un limbaj accesibil, imagini atractive și un mesaj educativ despre importanța aerului curat. Prin această activitate, elevii au devenit autori de povești și creatori de conținut educațional. Ei au învățat să transmită informații științifice într-o formă creativă, prietenoasă și potrivită vârstei copiilor. Activitatea a contribuit la dezvoltarea competențelor de lectură, scriere, creativitate digitală și comunicare. Ingineria a fost integrată prin plantarea florilor, activitate prin care copiii au înțeles că plantele contribuie la un mediu mai sănătos. Artele au fost reprezentate prin realizarea unor desene cu dirijarea jetului de aer, explorând într-un mod creativ mișcarea și forța aerului. Matematica a fost aplicată prin completarea unui tabel al prognozei meteo pentru o zi, în care au fost indicați principalii parametri meteorologici: presiunea atmosferică, umiditatea, viteza vântului și temperatura aerului. Modulul a fost evaluat printr-un podcast realizat împreună cu doamna director, având ca temă Aerul.
Cel de-al treilea modul, dedicat solului, a avut un rol important în apropierea elevilor de natură și de resursele locale. Componenta științifică a urmărit studierea tipurilor de sol și a importanței acestuia pentru plante, animale și oameni, elevii completând fișe tematice. Activitățile tehnologice au inclus crearea unei hărți digitale cu tipurile de sol din Moldova. Fiecare copil a realizat un filmuleț despre un tip de sol de pe teritoriul țării, folosind aplicația Grok. Reading-ul a fost susținut prin lectura operelor „Minunata călătorie a lui Nils Holgersson” și „Povestea solului”, iar înțelegerea textelor a fost verificată prin jocuri interactive în Kahoot și Wordwall. Partea de inginerie a fost valorificată prin realizarea propriului terariu de către fiecare elev. Copiii au observat cum se formează și se menține un mic ecosistem, înțelegând legătura dintre sol, apă, plante și viață. Dimensiunea artistică a fost dezvoltată prin crearea unui cântec cu ajutorul aplicației Suno.AI, cântec pe care elevii l-au interpretat cu entuziasm. Tot în cadrul temei despre sol, copiii au avut parte de o excursie la un meșter popular, unde au modelat din lut. Această activitate a unit educația ecologică, tradițiile populare și creativitatea artistică. De asemenea, elevii au creat litere din lut, formând titlul proiectului, ceea ce a oferit activității o valoare simbolică și colaborativă. Matematica a completat modulul prin realizarea unui tabel despre permeabilitatea solului, elevii comparând modul în care diferite tipuri de sol permit trecerea apei. Evaluarea temei s-a realizat printr-un podcast în limba engleză cu doamna profesoară de limba engleză.
Ultimul modul, dedicat Energiei Verzi, a fost unul dintre cele mai dinamice și aplicative module ale proiectului. Activitățile științifice au vizat studierea surselor de energie regenerabilă și completarea fișelor de lucru. Cunoștințele au fost verificate prin metode și tehnici moderne, precum „Adevărat sau fals?”, „Cine răspunde primul?” și „Pe o parte și alta a drumului”. Aceste activități au transformat lecțiile în momente interactive, pline de energie, curiozitate și implicare. Componenta tehnologică a presupus crearea unor pliante despre Energia Verde, care au inclus reguli de sustenabilitate și mesaje de responsabilizare. Pliantele au fost distribuite în parcuri, pe străzi și în școală, iar copiii au discutat cu oamenii despre ce este energia verde și de ce trebuie folosită. Prin această activitate, elevii au devenit mesageri ai sustenabilității în comunitate, învățând să transmită informații utile și să sensibilizeze publicul. Reading-ul a fost valorificat prin crearea unui dicționar verde cu noțiuni specifice temei Energia Verde. Acesta a inclus termeni precum energie solară, energie eoliană, reciclare, sustenabilitate, panouri solare, turbină eoliană, economie de energie și protejarea mediului. Prin această activitate, copiii și-au îmbogățit vocabularul, au înțeles mai bine concepele-cheie ale temei și au învățat să explice noțiuni ecologice într-un mod clar și accesibil. Ingineria a fost integrată prin construirea unei turbine eoliene din LEGO, activitate care le-a permis elevilor să observe cum poate fi transformată energia vântului într-o sursă utilă de energie. Prin această sarcină, copiii au înțeles mai bine principiul funcționării energiei eoliene și au aplicat cunoștințele teoretice într-un produs practic. Activitatea a dezvoltat gândirea logică, spiritul de echipă, creativitatea și capacitatea de a construi soluții inspirate din tehnologiile reale. Artele au completat modulul prin interpretarea cântecului „S.O.S.”, prin care elevii au transmis un mesaj puternic de protejare a naturii. Momentul artistic a fost emoționant și a demonstrat că educația ecologică poate fi exprimată nu doar prin știință și tehnologie, ci și prin artă, sensibilitate și emoție. Muzica a devenit astfel un mijloc de conștientizare și de transmitere a unui mesaj clar: planeta are nevoie de ajutorul nostru. Matematica a avut un rol practic prin analiza facturilor la energie, gaz și lumină. Elevii au calculat și au comparat cheltuielile pentru o săptămână, o lună și un an, înțelegând legătura dintre consumul de energie, bugetul familiei și protejarea resurselor. Această activitate i-a ajutat să discute despre metode simple de economisire a energiei acasă și la școală. Astfel, matematica a devenit un instrument util pentru formarea unor comportamente responsabile. Modulul s-a finalizat cu un podcast de evaluare, în cadrul căruia elevii au reflectat asupra celor învățate și au împărtășit idei despre energia verde, economisirea resurselor și protejarea mediului.
Pe parcursul proiectului, elevii au realizat și cărți colaborative de probleme, integrând conținuturi din modulele studiate. Aceste produse au demonstrat că elevii pot crea resurse educaționale valoroase pornind de la propriile experiențe de învățare. Proiectul a fost marcat și prin activități speciale, precum jocul Kahoot organizat de Ziua Pământului, care a adus bucurie, competiție și consolidarea cunoștințelor într-un mod atractiv. Un moment important l-a constituit discuția cu experta Doç. Dr. Nazihan Ursavaş din Turcia, care le-a oferit elevilor ocazia de a interacționa cu un specialist și de a înțelege mai profund importanța educației pentru mediu. Această întâlnire a consolidat caracterul internațional al proiectului și a demonstrat valoarea colaborării dintre școli, profesori, elevi și experți.
Produsul final al proiectului a fost plantarea copacilor, o activitate simbolică și practică în același timp. Prin această acțiune, elevii au înțeles că protejarea mediului nu se oprește la discuții, fișe sau activități digitale, ci continuă prin fapte concrete. Plantarea copacilor a devenit un gest de responsabilitate, speranță și implicare pentru viitor.
Proiectul a fost diseminat pe scară largă, astfel încât impactul lui să ajungă dincolo de sala de clasă. Activitățile au fost promovate la radio, la televiziune, pe Facebook, în cadrul Consiliului pedagogic din liceu, în cadrul Webinarului Internațional eTwinning dedicat Zilei Europei cât și la ședințele cu părinții. Prin aceste acțiuni de diseminare, comunitatea a aflat despre munca elevilor, despre produsele realizate și despre mesajul proiectului: sustenabilitatea este responsabilitatea fiecăruia.
Abordarea pedagogică a fiecărui proiect este interdisciplinară, activ-participativă și centrată pe elev. Aceasta se bazează pe învățarea prin descoperire, colaborare și aplicarea cunoștințelor în context real, transformând elevii în micii cercetători, inventatori, autori, artiști și mesageri ai sustenabilității.
STREAM „Together for Sustainability” a fost un proiect frumos, valoros și cu impact real. Elevii au învățat despre apă, aer, sol și energie verde, dar, mai ales, au învățat să observe lumea din jur cu mai multă grijă. Au devenit mai conștienți la problemele mediului și mai pregătiți să contribuie la soluționarea lor. Astfel, proiectul nu a urmărit doar acumularea de cunoștințe, ci formarea unor competențe practice, sociale și civice, necesare pentru viața de zi cu zi și pentru participarea activă într-o societate europeană responsabilă.
„Together for Sustainability” a arătat că, lucrând împreună, putem construi un viitor mai verde, mai curat și mai bun.
Disclaimer: Opiniile exprimate în acest articol aparțin autorului și nu reflectă punctul de vedere al Biroului Național de Asistență eTwinning Moldova. Autorul confirmă că toate fotografiile în care apar minori sau fotografiile din cadrul activităților proiectului au fost furnizate cu acordul părinților și/sau a partenerilor de proiect.
